Cercetătorii au făcut un pas uriaş înainte în lupta împotriva bolii Parkinson, rezolvând un mister care durează de zeci de ani şi care deschide calea pentru dezvoltarea de noi medicamente pentru tratarea acestei afecţiuni.
Noi detalii despre o proteină-cheie legată de boala Parkinson cu debut precoce, publicate în revista Science și citate de News.ro, răspund la multe întrebări vechi şi ar trebui să ajute la dezvoltarea de noi tratamente, spun cercetătorii.
Descoperită în urmă cu peste 20 de ani, PINK1 este o proteină direct legată de boala Parkinson - afecţiunea neurodegenerativă cu cea mai rapidă creştere din lume. Până în prezent, nimeni nu a văzut cum arată PINK1 umană, cum se leagă la suprafaţa mitocondriilor deteriorate sau cum este activată.
Într-o descoperire majoră, cercetătorii de la Centrul pentru cercetarea bolii Parkinson din cadrul Institutului Walter şi Eliza Hall (WEHI) al Universităţii din Melbourne (Australia) au determinat prima structură a PINK1 umană legată de mitocondrii.
Citește și: O analiză de sânge ar putea prezice boala Parkinson cu 7 ani înainte de apariția simptomelor
Boala Parkinson nu are în prezent niciun leac
Cercetarea ar putea contribui la găsirea de noi tratamente pentru această afecţiune care nu are în prezent nici un leac, nici un medicament care să îi oprească evoluţia.
Oamenii de ştiinţă ştiu că, la persoanele sănătoase, proteina numită PINK1 detectează deteriorarea mitocondriilor, fabricile de energie din interiorul celulelor. Aceasta se leagă de mitocondriile deteriorate şi le marchează astfel încât să poată fi eliminate.
Atunci când mitocondriile sunt deteriorate, nu mai produc energie şi eliberează toxine în celulă. La o persoană cu Parkinson şi mutaţie PINK1, mitocondriile deteriorate se acumulează în celulele creierului, iar toxinele ajung să ucidă celulele.
Cercetătorii ştiu, de asemenea, că mutaţiile PINK1 cauzează boala Parkinson în special la adulţii tineri, dar, până acum, nimeni nu a descris structura proteinei sau modul în care aceasta funcţionează.
„Este prima dată când am văzut PINK1 uman andocat la suprafaţa mitocondriilor deteriorate şi a scos la iveală o gamă remarcabilă de proteine care acţionează ca site de andocare. Am văzut, de asemenea, pentru prima dată, cum mutaţiile prezente la persoanele cu boala Parkinson afectează PINK1 umană”, a declarat, într-un comunicat, coautorul studiului, dr. Sylvie Callegari de la WEHI.
Văzând cum arată proteina, cum se leagă la mitocondrii şi cum este activată, „descoperim multe modalităţi noi de a modifica PINK1, practic de a o activa, ceea ce va schimba viaţa persoanelor cu Parkinson”, a adăugat conducătorul studiului, dr. David Komander, de la acelaşi institut.
Citește și: Speranță pentru pacienții cu demență sau Parkinson. Un nou studiu arată ce ar putea declanșa bolile neurodegenerative
Citește și: Adevărul despre Alzheimer. Oamenii de știință au identificat ce ar putea declanșa această boală
Boala Parkinson, deseori diagnosticată după mulți ani de la debut
Boala Parkinson are un debut lent şi progresiv, simptomele devenind evidente pe parcursul mai multor ani, ceea ce face ca boala să fie deseori diagnosticată după o perioadă îndelungată, uneori de ordinul anilor sau deceniilor. Adesea asociată cu tremurături, sunt cunoscute aproape 40 de simptome pentru această boală, inclusiv tulburări cognitive, probleme de vorbire, reglarea temperaturii corpului şi probleme de vedere.
Unul dintre semnele distinctive ale bolii Parkinson este moartea celulelor creierului. Aproximativ 50 de milioane de celule mor şi sunt înlocuite în corpul uman în fiecare minut, dar, spre deosebire de alte celule din organism, atunci când celulele creierului mor, rata la care acestea sunt înlocuite este extrem de scăzută.
Atunci când mitocondriile sunt deteriorate, acestea nu mai produc energie şi eliberează toxine în celulă. La o persoană sănătoasă, celulele deteriorate sunt eliminate într-un proces numit mitofagie.
La o persoană cu Parkinson şi o mutaţie PINK1, procesul de mitofagie nu mai funcţionează corect şi toxinele se acumulează în celulă, omorând-o în cele din urmă. Celulele creierului au nevoie de multă energie şi sunt deosebit de sensibile la aceste leziuni.
Ideea de a utiliza PINK1 ca ţintă pentru potenţiale terapii medicamentoase a fost mult timp promovată, dar nu a fost încă realizată deoarece structura PINK1 şi modul în care se leagă de mitocondriile deteriorate erau necunoscute.
Echipa de cercetare speră să utilizeze cunoştinţele pentru a găsi un medicament care să încetinească sau să oprească boala Parkinson la persoanele cu o mutaţie PINK1.
- Te-ar putea interesa si:
- Bacteriile din cavitatea orală, ajunse în intestin, ar putea avea un rol în dezvoltarea bolii...
- O mutaţie genetică extrem de rară ucide celulele creierului, iar cercetătorii au aflat în sfârşit...
- A fost identificat "declanșatorul ascuns" al bolii Parkinson. "Acul din carul cu fân" a devenit...
